Pagină web realizată în programul pentru creare site-uri WebWave

          Dorind să-mi înțeleg propriul comportament financiar și provocată de faptul că nu exista studii cu privire la factorii care contribuie la formarea atitudinilor financiare ale românilor, am derulat de curând o cercetare referitor la acest subiect. Mai precis, mi-am propus să descopăr care sunt factorii care au influențat cel mai mult formarea atitudinilor financiare în cazul generațiilor X și Y în Romania. Pornind de la o cercetare orientală, am ales pentru studiul meu analiza a șapte factori, împărțiți în trei dimensiuni: dimensiunea afectivă (speranța și religia), dimensiunea socială (rolul părinților, rolul colegilor/prietenilor și mass-media) și dimensiunea cognitivă (cunoștințele financiare și riscul perceput).

         Cercetările anterioare în domeniul ”psihologiei banilor”, pe care le-am folosit ca bază teoretică în studiul meu, au investigat acțiunea unor factori izolați, de exemplu valorile individuale, influența socială și gradul de alfabetizare financiară a indivizilor. Ulterior, cercetătorii au fost interesați de studiul beneficiilor oferite de bani, cum ar fi sentimentul securității personale, al libertății, al etalării puterii individului în societate și al iubirii/atenției pe care acesta o primește din partea celorlalți. Studii recente (2017) au fost derulate în vederea descoperirii unor personalități financiare, de exemplul: eficientul (engl. economiser), silitorul/perseverentul (engl. diligent), risipitorul financiar (engl. binger), ordonatul (engl. order), îndatoratul (engl. cannot control finances), gestionarul (engl. planner), instabilul financiar (engl. ups and downs) și s-au realizat numeroase statistici la nivel de țară.

          Rezultatele studiului efectuat pe eșantionul din Romania (482 indivizi, media vârstă 41 ani) au relevat ca factori semnificativi în formarea/influențarea atitudinii financiare ale generației X și Y: speranța (gradul de optimism), cunoștințele financiare (gradul de alfabetizare financiară) și mass-media (informațiile preluate din presa financiară și internet). Rolul părinților în modelarea comportamentului respondenților români lipsește total iar rolul colegilor/prietenilor este redus. O posibilă explicație a lipsei totale a factorului rolul părinților poate fi dată de sistemul economic și politic adică părinții respondenților din generația X și Y au cunoscut dificultățile financiare ale epocii comuniste și ale perioadei de tranziție spre o economie capitalistă după Revoluția din 1989. Evident, pot fi mult ipoteze cu privire la rezultatele obținute, dar cea de mai sus mi se pare cea mai evidentă.

          O direcție de studiu în viitor ar putea consta în descoperirea celor mai eficiente strategii de gestionare a banilor printr-un studiu derulat pe un eșantion de antreprenori români de succes. În acest mod, am putea învăța cu toții să economisim inteligent prin investiții financiare, adică să lucreze banii pentru noi și nu invers. Mă refer la strategii practice, facil de înțeles și de aplicat, în așa mod încât să fie o sursa utilă de informații pentru cetățeni și nu tomuri de explicații științifice, bune de citit doar de dealer-ii specializați în tranzacțiile financiare sau piață de capital.